De ce ne este atat de greu sa spunem “nu”? Frica de a dezamagi si cum o putem depasi
March 18, 2025
Burnout – cand nu mai poti si nu mai vrei nimic
March 20, 2025De ce ne intoarcem mereu la relatii care ne-au ranit? – Psihologia tiparelor emotionale
„Cel mai mare obstacol in a merge inainte este tendinta de a ne intoarce la ceea ce ne este familiar.” – Necunoscut
Multi oameni se regasesc intr-o bucla aparent nesfarsita a relatiilor toxice. Se intorc la fostii parteneri care i-au ranit, ignora semnalele de alarma si repeta aceleasi tipare, chiar daca rational stiu ca nu le face bine. Dar de ce? Oare suntem masochisti emotionali sau exista explicatii mai profunde?
Imagineaza-ti creierul ca pe un GPS care, in loc sa te ghideze catre destinatii noi si sanatoase, insista sa te intoarca pe acelasi drum blocat de lucrari interminabile. „Sigur nu vrei sa incerci din nou? De data asta poate drumurile sunt libere!”, iti sopteste mintea, ignorand complet semnele mari pe care scrie „Drum inchis – relatii toxice in lucru!”.
Fie ca este vorba de fosta iubire adolescentina care ti-a frant inima, dar ai convingerea ca „de data asta sigur si-a dat seama ce comoara a pierdut”, fie de partenerul care promite schimbari miraculoase de fiecare data cand pleci, exista ceva ciudat de atragator in relatiile care ne-au ranit. Este ca si cum sufletul nostru are un buton de „restart”, dar este setat sa revina la aceeasi aplicatie virusata.
Psihologic vorbind, acest fenomen este strans legat de tiparele emotionale invatate in copilarie si de mecanismele de atasament. Mai pe scurt, creierul nostru este ca un DJ care pune pe repeat aceeasi melodie trista a fostelor relatii, pentru ca asta e playlist-ul pe care l-a invatat de mic. Si, in loc sa schimbam melodia, ne trezim dansand pe aceeasi piesa a suferintei, spunandu-ne: „Poate daca invat mai bine pasii, de data asta va fi diferit!”.
Dar nu este! Asa ca hai sa exploram ce se intampla cu adevarat in spatele acestui ciclu si, mai ales, cum putem schimba melodia.
Tiparele emotionale invatate in copilarie
Ne place sa credem ca suntem fiinte rationale, dar adevarul este ca mare parte din alegerile noastre sunt dictate de invataturile emotionale timpurii. Copilaria este terenul fertil unde se planteaza semintele viitoarelor relatii. Daca am avut parinti indisponibili emotional, critici sau neglijenti, creierul nostru a invatat ca asta inseamna „iubire”. Prin urmare, ca adulti, ne simtim atrasi de ceea ce ne este familiar – chiar daca familiarul este toxic.
Imaginati-va ca relatiile sunt ca un serial pe care il urmarim de mici. Daca am crescut cu un scenariu in care iubirea vine cu reprosuri, cu taceri apasatoare sau cu promisiuni neimplinite, atunci, la maturitate, vom cauta un „casting” similar. Creierul nostru spune: „Asta e scenariul pe care il stiu, hai sa-l jucam din nou!” Si, fara sa ne dam seama, dam replay la aceleasi tipare emotionale, chiar daca stim ca finalul nu este unul fericit.
Este ca si cum ai merge la acelasi restaurant unde mancarea ti-a provocat indigestie de fiecare data, dar insisti sa incerci din nou pentru ca meniul e familiar. Poate de data asta bucatarul a invatat sa nu arda cartofii, nu? Spoiler alert: de obicei, nu.
Un alt aspect este ca, in copilarie, daca am invatat ca trebuie sa „luptam” pentru iubire, ca afectiunea vine cu efort si suferinta, atunci ne vom simti ciudat intr-o relatie linistita si sanatoasa. O relatie fara drame, fara suspans, ni se pare „plictisitoare”. De fapt, nu e plictiseala, ci absenta haosului pe care l-am considerat mereu parte din iubire.
Creierul nostru este setat sa caute validarea din partea unor figuri familiare. Daca in copilarie am avut un parinte care ne oferea afectiune doar cand eram perfecti, la maturitate vom cauta parteneri care ne fac sa simtim ca trebuie sa ne castigam iubirea. Si uite asa, intram intr-o competitie nesfarsita cu noi insine, incercand sa fim „suficient de buni” pentru cineva care, oricum, nu ne poate iubi asa cum meritam.
Deci, cum iesim din acest scenariu prost scris? Primul pas este sa constientizam ca avem nevoie de un alt regizor pentru filmul relatiilor noastre. Si vestea buna? Noi suntem cei care putem rescrie scenariul!
Stilurile de atasament si impactul lor
Psihoterapeutul John Bowlby a studiat atasamentul si a descoperit ca exista patru stiluri principale:
• Atasament securizant – persoanele crescute intr-un mediu stabil au relatii sanatoase si echilibrate.
• Atasament anxios – cei care au avut parinti imprevizibili devin dependenti emotional si se agata de relatii, chiar daca sunt distructive.
• Atasament evitant – cei care au fost ignorati sau respinsi devin distanti si fug de intimitate.
• Atasament dezorganizat – o combinatie toxica intre anxios si evitant, care creeaza un ciclu de apropiere si respingere.
Persoanele cu atasament anxios sau dezorganizat sunt cele mai predispuse sa revina la relatii toxice. Este ca si cum creierul lor are un radar intern care detecteaza exact aceleasi tipare emotionale cu care sunt obisnuiti.
Daca ar fi sa comparam stilurile de atasament cu modurile in care oamenii intra intr-o piscina, atunci:
• Persoanele cu atasament securizant intra lin in apa, fara teama, stiind ca vor putea inota si se vor bucura de experienta.
• Cei cu atasament anxios se arunca in piscina fara sa verifice daca e apa suficienta, disperati sa simta conexiune, dar panicandu-se imediat ca vor fi abandonati.
• Cei cu atasament evitant stau pe margine, cu bratele incrucisate, gandindu-se daca sa intre sau nu, iar daca intra, ies imediat pentru ca li se pare prea intens.
• Persoanele cu atasament dezorganizat sar in apa, apoi ies, apoi sar din nou, incercand sa gaseasca un echilibru pe care nu il cunosc cu adevarat.
In relatii, aceste stiluri creeaza o coregrafie complicata de apropiere si respingere, care poate deveni extenuanta. Vestea buna este ca, odata ce constientizam stilul nostru de atasament, putem incepe sa lucram la el si sa invatam sa construim relatii mai sanatoase.
De ce ne intoarcem mereu la relatii care ne-au ranit?
1. Creierul nostru cauta familiarul
Desi pare ilogic, creierul functioneaza pe principiul eficientei. Daca un tipar este familiar, chiar daca este dureros, mintea noastra il percepe ca fiind „normal”. Este ca si cum GPS-ul interior ne-ar duce in mod repetat la aceeasi destinatie proasta doar pentru ca „am mai fost acolo”. Gandeste-te la asta ca la un restaurant la care mergi mereu, desi mancarea e groaznica, dar stii deja meniul si nu trebuie sa iei decizii noi.
2. Speranta ca lucrurile se vor schimba
„Poate de data asta va fi diferit.” Suntem optimisti incurabili cand vine vorba de dragoste. Problema este ca, fara schimbari reale, aceeasi relatie duce la aceleasi rezultate. Este ca si cum ai crede ca, daca incerci sa faci clatite cu acelasi aluat ars, de data asta o sa-ti iasa pufoase. Spoiler alert: nu o sa iasa.
3. Frica de singuratate
Multi oameni prefera o relatie proasta decat sa fie singuri. Singuratatea poate parea mai infricosatoare decat durerea unei relatii toxice. Practic, este ca si cum ai alege sa stai intr-un apartament infestat de gandaci doar pentru ca nu vrei sa cauti o locuinta noua.
4. Dependenta emotionala
Dragostea toxica creeaza un tip de dependenta asemanatoare cu cea fata de droguri. Certurile urmate de impacari genereaza descarcari de dopamina si adrenalina, facandu-ne sa ne simtim „vii”. Este ca si cum ai urca intr-un rollercoaster fara centura de siguranta – te sperie, te agita, dar cumva, tot revii pentru inca o tura.
5. Convingeri limitative
Multi oameni cresc cu ideea ca „dragostea trebuie sa doara” sau ca „nu sunt suficient de buni pentru o relatie sanatoasa”. Aceste convingeri ne fac sa acceptam mai putin decat meritam. Este ca si cum ai merge la piata si, in loc sa iei fructe proaspete, alegi mereu merele stricate, pentru ca asa ai invatat ca „asta e tot ce poti avea”.
6. Teama de schimbare
Schimbarea necesita efort, introspectie si curaj. E mai usor sa ramai intr-o situatie cunoscuta decat sa risti necunoscutul. Este ca si cum ai avea o canapea rupta pe care nu o inlocuiesti pentru ca „te-ai obisnuit cu ea” – chiar daca iti strica spatele si arata groaznic.
7. Presiunea sociala si miturile despre iubire
Uneori, familia, prietenii sau cultura populara ne imping sa credem ca „iubirea invinge tot” sau ca „oricine merita a doua sansa”. Problema e ca, daca cineva te raneste constant, a doua sansa se transforma in a zecea sansa, iar tu ramai blocat intr-o relatie care iti face mai mult rau decat bine.
In loc sa ne agatam de sperante false sau de tipare distructive, trebuie sa invatam sa ne ascultam ratiunea si sa avem grija de noi insine. La urma urmei, de ce sa ne tot intoarcem la o usa care s-a inchis, cand sunt atatea altele care asteapta sa fie descoperite?
Cum putem rupe acest ciclu?
„Suntem dispusi sa induram suferinta, atata timp cat aceasta vine dintr-o sursa familiara.” – Harville Hendrix
1. Constientizarea si acceptarea
Primul pas este sa recunosti ca te afli intr-un tipar nesanatos. Nu poti repara o problema pe care nu o vezi. Intreaba-te:
o Ce ma atrage la acest tip de relatie?
o Exista un tipar in alegerile mele romantice?
o Cum ma simt in aceasta relatie: implinit sau mereu in suferinta?
Gandeste-te la asta ca la un test de vedere pentru sufletul tau. Daca ai purtat toata viata ochelari de relatii proaste, la inceput, lumea sanatoasa o sa para usor neclara. Dar nu te panica, e doar creierul tau care incearca sa se adapteze la o noua realitate.
2. Lucrul cu sine si psihoterapia
Auto-reflectia si terapia sunt esentiale pentru a intelege radacinile acestor alegeri si pentru a schimba convingerile limitative. Gandeste-te la un psihoterapeut ca la un antrenor personal pentru psihicul tau. Doar ca, in loc sa-ti spuna sa faci genuflexiuni, iti spune sa analizezi de ce insisti sa alergi dupa oameni care nu te vor trata corect.
Psihoterapia te ajuta sa identifici tiparele emotionale, sa iti vindeci ranile si sa construiesti relatii mai sanatoase. In plus, ai parte de cineva care te asculta fara sa iti dea sfaturi „din popor” de genul „mai da-i o sansa, sigur se va schimba!”. Terapeutul nu iti va spune ce sa faci, dar te va ajuta sa gasesti propriile raspunsuri si sa iti recapeti increderea in tine.
3. Setarea de limite sanatoase
Spune NU relatiilor care te consuma. O limita sanatoasa nu este o fortareata de nepatruns, ci mai degraba un gard alb frumos, cu o poarta la care poti decide cine are acces. Daca cineva se strecoara prin tufisuri in loc sa bata la poarta, ai un semn clar ca nu e bine.
4. Construirea stimei de sine
O stima de sine scazuta ne face sa acceptam mai putin decat meritam. Dezvolta-ti increderea prin auto-ingrijire, hobby-uri si oameni care te apreciaza. Daca te-ai obisnuit sa accepti firimituri de afectiune, incepe sa ceri un festin emotional complet. La urma urmei, nu esti un porumbel in parc.
5. Ruperea legaturilor toxice
Daca ai tendinta sa revii mereu la fostul toxic, blocheaza-l, sterge contactele si elimina orice acces la el. Gandeste-te la asta ca la dezinstalarea unei aplicatii care iti consuma bateria emotionala fara sa-ti aduca vreun beneficiu. Nu, nu ai nevoie de inca o actualizare. Sterge-o definitiv.
6. Recalibrarea asteptarilor despre iubire
Dragostea nu ar trebui sa fie un thriller plin de tensiune si incertitudine. O relatie sanatoasa nu este plictisitoare, ci linistitoare. Daca simti nevoia de drama constanta, poate e momentul sa-ti iei un hobby nou si sa lasi scenariile complicate pentru Netflix.
7. Inconjurarea de oameni care te sustin
Prietenii si familia te pot ajuta sa ramai pe drumul cel bun. In loc sa asculti sfaturi de genul „Poate s-a schimbat”, mai bine asculta pe cineva care te intreaba: „De ce nu incerci sa fii fericit(a) cu adevarat?”
8. Timp si rabdare
Schimbarea nu se intampla peste noapte. Ai nevoie de timp pentru a reprograma creierul sa nu mai confunde haosul cu iubirea. Si, cel mai important, ai rabdare cu tine insuti.
Asadar, daca vrei sa rupi acest ciclu, incepe prin a-ti schimba relatia cu tine. Pentru ca, in final, tu esti persoana cu care vei petrece tot restul vietii. Si meriti o relatie frumoasa, incepand cu cea pe care o ai cu tine insuti.
Ce spun studiile?
• Un studiu publicat in Journal of Social and Personal Relationships arata ca persoanele cu atasament anxios au sanse de 70% sa revina la relatii toxice. Cu alte cuvinte, daca te regasesti in acest tip de atasament, sansele sa il suni pe fostul „din greseala” sunt mai mari decat ai vrea sa recunosti.
• O cercetare din Psychological Science a demonstrat ca oamenii tind sa repete tipare relationale bazate pe experientele din copilarie. Practic, creierul nostru functioneaza ca un algoritm de recomandare prost facut: „Ai suferit in trecut? Uite inca o varianta similara!”
• Un alt studiu de la University of Toronto arata ca oamenii care au o imagine de sine negativa sunt mai predispusi sa ramana in relatii nesanatoase, deoarece considera ca „asta merita”. Cu alte cuvinte, daca ai impresia ca esti un burger de fast-food emotional, o sa accepti si relatii care te trateaza ca pe un meniu ieftin, in loc sa realizezi ca meriti un dineu gourmet.
• Psihologii de la Harvard University au descoperit ca dependenta emotionala este comparabila cu dependenta de substante, activand aceleasi regiuni ale creierului. Asa ca, daca ai simtit ca despartirea de un fost toxic a fost la fel de grea ca renuntarea la zahar sau cafea, stii acum de ce.
• Un experiment realizat de Stanford University a demonstrat ca oamenii care isi fac o lista cu motivele pentru care o relatie nu functioneaza sunt mai putin predispusi sa revina la fostii parteneri. Deci, daca simti ca te tenteaza sa mai incerci o data cu cineva care te-a ranit, poate ar fi cazul sa iei un carnetel si sa notezi toate motivele pentru care nu ar trebui sa faci asta. Si, daca e nevoie, lipeste lista pe frigider.
Cum te poate ajuta psihoterapia?
Psihoterapia este cheia pentru a iesi din tiparele distructive. Nu, nu e magie, dar uneori poate parea asa. Pentru ca, in timp ce te intrebi de ce ai ajuns din nou in aceeasi relatie nesanatoasa, terapeutul tau te va privi cu intelegere si iti va spune: „Hai sa vedem ce se intampla de fapt”. Si, dintr-o data, lucrurile incep sa aiba sens.
Prin terapie, poti:
• Intelege de unde vin tiparele tale emotionale. Creierul tau nu functioneaza defectuos, doar ca a invatat niste trasee gresite. Terapia este ca un GPS emotional care te ajuta sa gasesti o ruta mai buna.
• Invata sa setezi limite sanatoase. Nu, nu e egoism sa spui „Nu mai accept asta”. Este auto-protectie. Terapeutul tau te va incuraja sa construiesti un gard frumos in jurul inimii tale, nu un zid de beton, dar nici o usa larg deschisa pentru toti cei care vin si pleaca.
• Lucrezi la stima de sine. Daca ai impresia ca esti un discount emotional pe care oricine il poate accesa, terapia te va ajuta sa vezi ca, de fapt, esti un produs de lux. Iubirea sanatoasa incepe cu respectul pentru tine insuti.
• Iti schimbi perspectiva asupra relatiilor. Daca pana acum ai crezut ca iubirea trebuie sa fie o telenovela plina de drame, terapiile te vor ajuta sa intelegi ca o relatie sanatoasa poate fi ca un serial bun de comedie: placuta, predictibila si fara episoade care sa te lase traumatizat.
Pe langa toate acestea, psihoterapia este un spatiu sigur in care poti explora de ce faci anumite alegeri si cum poti iesi din ciclurile dureroase. Asa ca, daca te-ai saturat sa repeti acelasi tipar, poate e momentul sa-ti dai o sansa la ceva mai bun. Si cine stie? Poate descoperi ca iubirea nu trebuie sa fie complicata – doar autentica si sanatoasa.
Ganduri de final
Daca te-ai intrebat vreodata de ce revii la relatii care te-au ranit, raspunsul sta in tiparele emotionale invatate in copilarie. Vestea buna este ca poti rupe acest ciclu. Constientizarea, auto-reflectia si psihoterapia te pot ajuta sa construiesti relatii sanatoase, bazate pe respect si iubire reciproca.
Gandeste-te la asta ca la schimbarea unei retete pe care ai tot folosit-o gresit. Daca mereu ies prajituri arse, poate e momentul sa incerci alte ingrediente. Terapia te ajuta sa vezi ca ai mereu optiuni, ca poti alege altceva decat ceea ce iti este familiar, dar toxic.
Nu trebuie sa astepti „momentul perfect” ca sa incepi acest proces. Momentul perfect nu exista – dar decizia de a avea mai multa grija de tine poate fi luata chiar acum. Si, daca tot ai ajuns pana aici, poate e momentul sa-ti faci acea programare la terapie. Poate fi cea mai buna decizie pe care o iei pentru tine. Si cine stie? Poate, in curand, vei rade de cat de mult ai crezut ca ai nevoie de acea relatie care, in realitate, nu ti-a adus decat durere.
„Nu poti schimba oamenii, dar poti schimba alegerile tale.” – Anonim